Urări!

Un an nou cu cât mai multe bucurii, că deja e târziu să spun Crăciun fericit! Din capitolul Și cum a mai fost? Pentru mine prima parte de sărbătoare a trecut cum altcumva decât așa cum era firesc, cu colinde și prieteni lângă, un păhărel de rachiu dar nu și foarte multă mâncare, ca să nu pățim ceva, 3 zile de sărbătoare în adevăratul sens și spirit, oameni cu zâmbetul pe fețe, am văzut și mâhniți, că asta e, nu pot sta toți veseli. Să ne auzim în anul ce vine tot mai des și numai cu povești frumoase.

Gând de iarnă

Când nu se-aud decât din când în când
colindele ce altădată m-au crescut,
doar serile mai stau de-acum pe rând
și mai așteaptă poate să răspund.
Aș vrea cadou la îngeri să trimit
doar vorbe și să-i rog să le primească,
sunt oameni care zac azi pe pământ
cu ochii-n lacrimi, fără să greșească.
Să le împartă semne de Crăciun
miros de cozonaci și bucurie
și râsetele calde să le fie,
dovada că există Moș Crăciun.

Chitara Dunării 2011

Iată-mă din nou în fața unui fapt împlinit. O nouă ediție de festival la Călărași, un moment pe care eu îl așteptam de un an de zile. Tot timp orașul ăsta pentru mine a fost ca o oază de liniște, un loc în care am învățat că prietenia e mai mult decât o sticlă de cognac făcută poștă, e mai mult decât să zâmbești ipocrit în față, e mai mult decât să te bucuri pentru tine, prietenia e mai sinceră decât un simplu telefon de complezență și nu în cele din urmă e mai mult decât o afacere proprie. Aș putea să fiu un fel de Creagă al Călărașilor și să încep să povestesc detaliat ce și cum a fost dar prefer să mă rezum pentru a nu strivi corola de minuni a festivalului. O mână de oameni care au ajuns în locul ăsta pentru un singur motiv, să se vadă cu oamenii dragi lor și pe urmă, asta e sentimentul cel mai păcătos din festivalurile astea când ai ca scop să te desfrunzești pentru o cauză inexistentă. "Acasă" ne aștepta cu aceeași căldură ca de fiecare dată, recepționera ca în fiecare an cazează indiferent de ora la care sosim, berea la fel de ieftină - de ce nu am ales oare varianta unei beri reci la hotel? - asta e retorică, oameni noi cu care am avut ocazia să vibrez poate în aceeași gamă, oameni dragi pentru care am ajuns la Călărași și cu care m-am bucurat împreună, o casă de cultură nou-nouță însă cu același director foarte hotărât, spectatori care au cam lăsat de dorit fiind a 4 a ediție eu mă așteptam la altceva, recitaluri poate nu dintre cele mai alese, un juriu care a încercat să împace pe toată lumea, un sunetist pus la zid și încătușat în spatele scenei, per total o calitate medie a spectacolului, aici trebuie să îl contrazic pe Mihai Cosmin Popescu, cu tot respectul și dragul pe care îl port dumnealui, sub cea a Folkever-ului de la Siret. Dar cum clipele de bucurie nu vin tot timpul singure, iată că măștile unora sunt atât de bine puse încât înșeală ca un șarpe chiar și sufletele raționale. Oare cum e să fii abandonat la 5 dimineașă pe centura de vest a Călărașiului și să se facă și glume proste cum că de aici încolo puteți aștepta și până la 9 taxiurile - taxiuri târzii comandate de aceeași oameni care au strâns gașca LAOLALTĂ, dar numai într-un cântec și e mare păcat - care toate aveau tariful de 3 km - 10 lei. Colegii aștia ai mei se feresc să o spună că poate nah să nu cumva să se pună prost cu oamenii din Călărași, a fost indecent, nu pentru 10 lei ci pentru simplul fapt că dacă aceeași gașcă de 25 de tineri s-ar fi adunat și a treia seară la o petrecere în favoarea organizatorilor probabil că la 5 dimineașă nu ar fi stat nimeni pe centură. Asta e lumea în care trăim, ăștia sunt oamenii, dar după plată și răsplată că așa e viața, plină de surprize - să nu mai zic de apa aia de la masa fiecaruia care a cântat - cam puțină. Uite că așa un episod din viața mea se sfârșește apoteotic, demascarea a fost făcută la timp...oameni dragi, avem și alte locuri în care să ne vedem. Cu drag.

Ioan Mateiciuc - Telegrame din iarnă

Telegrame din iarnă

De unde e iarna, de unde vine?
Totuși e atât de frig fără tine - iarnă.
Dar unde-s copiii, cu cine mai vine - iarna,
Când pomii te privesc timizi și ție ți-este bine.
De unde-i zăpada, trimite-mi însemne,
Totul e atât de alb când iarna lasă semne.


În plic ți-am trimis o colindă
Și-s trist și zăpada e tristă,
Când iarna privește-n oglindă,
Colindă, colindă!

Altcumva - De Toamnă

Altcumva - De Toamnă (Întoarcerea la Adam și Eva)

ne trece toamna prin gând
iar noi stăm triști și goi.
ne trec și zâne prin vis
iar noi le dăm înapoi.
ciorchinii se-adună să plece
iar noi stăm triști și goi.

șoptește-mi o veste
că toamna-i poveste,
copacii pari se strâng
ca să ne-nvețe.
ostașii din fructe
cu noi o să lupte
că toamna-i poveste
nu veste.

Altcumva - Altcumva

Altcumva

oameni de ceară cu aripi de sticlă,
cu aripi de sticlă din ceruri coboară.
o ploaie cu îngeri în câmpuri de fete,
în câmpuri de fete cu raze în plete.

oameni în lanțuri uitați de pomană,
da-ți de pomană, lăsați ca să piară.
să fim altcumva noi toți laolaltă,
noi toți laolaltă din lumea uitată.

sunt oameni de ceară din cer
oamenii reci cu chipuri altfel.

Altcumva - PS

Post-scriptum

casa e pustie, lumea ta e-afară,
dacă ai vrea iubito să fugim diseară.
pe o masă frunze rupte deseori,
scrise fără muze...un decor de flori.

decupez imagini, te găsesc plângând,
eu vin lângă tine, mă respiri râzând,
mă-ntrebi cine sunt.
sute de scrisori strânse într-o ladă
mii de amintiri stau acum grămadă
și te-așteaptă.

e fum de țigară și mi-e dor de tine,
e camera goală, parfumul ți-l simt, mi-e bine
în poza cea veche, doar tu cuminte,
plouă afară de trei zile e frig.

A fost frumos...Vasile Șeicaru, Altcumva, Icarus

S-a întâmplat pe data de 20 martie 2011; o dată pe care multă lume o va ține minte, un concert aproape perfect, și a fost așa pentru că a fost în primul rând un public aproape perfect, o casă de cultură din Siret unde au venit să fie laolaltă peste 300 de suflete, meme, tați, bunici și mulți tineri. Aproape 3 ore de cântec continuu, cu o trupă Icarus aflată în zi de grație, transmitând o bucurie enormă, o satisfacție a împlinirii scenice, bucuria de a transmite și de a fi ascultați cu atâta atenție și entuziasm de o mare de oameni, o trupă Altcumva care a reușit să țină trena celor de la Icarus la fel de sus și care au fost poate la fel de speciali ca în alte dăți, și în final un Vale așa cum eu sincer nu l-am mai văzut, plin de har, simplu și purtând în suflet bucuria de a-l avea aproape pe Victor Hoajă, împreună reușind să bucure inimile celor prezenți.
Mulțumim tuturor celor care ne-au fost aproape și promitem să fim la fel de buni de fiecare dată.

Câștigătorii tombolei din cadrul concertului, tombolă organizată de AVON COSMETICS ROMÂNIA sunt:
1. Lazăr Adrian
2. Cremene Bianca
3. Bărbuță Cristina

Va fi Altcumva la Siret

Pe 20 martie începând cu ora 18 fix, vă invit să luaţi parte, cu mare, cu mic, la un moment poate unic, care va avea loc la Casa de Cultură Mihai Teliman din Siret, concertul "Rost de primăvară" susţinut de nimeni altul decât Vasile Şeicaru. În deschidere vor concerta două trupe tinere din folk-ul românesc ALTCUMVA şi ICARUS. Preţul unui bilet este de 15 lei şi biletele se vând doar cu loc.
Evenimentul este organizat sub egida Asociaţiei pentru Cultură şi Solidaritate PETER TOMASCHEK. Concertul este susţinut de Pensiunea Popasul Domnesc din Voroneţ şi de parterii media RADIO IAŞI, PLUSTV, MONITORUL DE SUCEAVA, FOREVER FOLK, FOLKBLOG.
Aşa că vă aşteptăm cu mare drag la concert.
Cu bine!

Mediaş, Folklung şi Cenaclul

Într-un târziu apar şi ultimele informaţii legate de cât de frumos şi de bogat a fost anul 2010 în evenimente care ne-au adus laolaltă pe unii dintre noi chiar prea des...asta glumind desigur, pentru că de fiecare dată bucuria revederii a fost unică şi irepetabilă pentru fiecare dintre noi. În ordinea în care le-am enumerat în titlu, Festivalul Naţional de Muzică Folk de la Mediaş a fost ultimul moment din 2010 în care am putut să ne împărtăşim gânduri frumoase înainte de sărbători. Un festival cu o tradiţie incontestabilă, care a revenit în 2010, a reînviat şi care a reuşit să adune în jurul său ce e mai important, oameni. A fost o reîntâlnire în care ne-am bucurat, am cinstit, am cântat, ne-am luat şi premiile şi am venit acasă. Mai apoi prezenţa Altcumva-ului la Folklung a fost un prilej, primul defapt, în care am putut cânta organizat şi acasă, la Suceava, într-o atmosferă mai mult decât primitoare, un public de toate vârstele, un Eugen Toboş în formă şi prietenii de la Icarus puşi pe fapte mari, un Adrian Beznă care ne-a lăsat inexplicabil, destul de mult şi de liberi în a ne exprima, o Fierărie şi un La Bomba cu oameni la fel de frumoşi ca şi cei de pe scenă, asta nu mai este o glumă. A urmat mai apoi, ultima seară de Cenaclu de la Siret. Organizată sub egida ACS Peter Tomaschek, seara a fost poate una din cele mai reuşite din întreg anul 2010, lume cât încape şi artişti(Cici, Boby, Euhen şi Nuţu) care au trăit fiecare cântec împreună cu aceştia. Împreună toţi am contribuit la frumuseţea ultimei seri de Cenaclu cu promisiunea că în 2011 o să încercăm să fim mai mulţi, tot mai mulţi...